Remediile florale Bach

Imbolnavirile de care suferim sunt o consecinta a unor tulburari psiho-emotionale aparute in urma unor evenimente traumatice prin care am trecut, dar pe care nu am reusit sa le prelucram. In alte cazuri poate fi vorba despre imperfectiuni ale personalitatii, care se cer a fi transformate si sublimate in vederea  evolutiei spirituale. Avem la indemana din ce in ce mai multe terapii care sa ne sustina in restabilirea echilibrului interior. Terapia cu remediile florale Bach este un sistem format din 38 de esente florale. Acestea schimba starea sufleteasca si motivatia avand efect direct si regenerator asupra sanatatii fizice. In prevenire sau vindecare accentul trebuie sa cada pe suflet, minte si emotii, unde se initiaza prima unda aducatoare de imbolnavire. Afectiunile fizice sunt ultima forma de manifestare a unei dezordini mult mai profunde. Schimbarile datorate gandurilor apar in prima faza in intestinul gros, provocand prima data simptome usoare urmate cu timpul de anumite boli . Modificarile la nivelul intestinului gros se trateaza cu succes cu diferite esente provenite din natura. Aceasta are rezultatul schimbarii atitudinii fata de boala, viata, fata de cei din jur si de noi insine, determina o recuperarea mai rapida, prin activarea potentialului de autovindecare si cresterea imunitatii.

Tratament pentru  Frica: Aspen, Cherry Plum, Mimulus, Red Chestnut, Rock Rose

2. Aspen  - Plop tremurator- Floarea presimtirii, Temeri, frici, anxietate avand origine necunoscuta si care nu pot fi explicate ca avand o cauza rationala

6. Cherry Plum  - CorcodusFloarea cumpatarii, Teama de a ceda nervos sau de a-si pierde controlul. Ganduri irationale.

20. Mimulus – CretisoaraFloarea curajului, Frici sau temeri de zi cu zi, avand o cauza cunoscuta.

25. Red Chestnut – Castan Rosu- Floarea independentei, Teama si preocupare exagerata pentru bunastarea si siguranta celorlalti, in special a celor dragi.

26. Rock Rose – Trandafir salbatic –  Floarea exploziei, Frica intensa, atacuri de panica. Teroare.

Tratamente pentru Incertitudine: Scleranthus, Wild Oat, Cerato, Hornbeam, Gentian, Gorse

28. Scleranthus – Porumbar salbaticFloarea echilibrului, Indecizie. Oscileaza continuu intre mai multe alternative.

36. Wild Oat – Ovaz salbatic- Floarea chemarii, Incertitudine cu privire la drumul corect in viata.

5. Cerato – Cerato-   Floarea intuitiei, Indoiala. Aceste persoane au nevoie de sfaturi si confirmare din partea celorlalti, desi in potential au o intuitie foarte dezvolta
17. Hornbeam – CarpenFloarea puterii de a infaptui, Sentimentul de luni dimimeata, letargie, lehamite. Oboseala datorata unei cauze emotionale

12. Gentian – Gentiana de toamnaFloarea credintei, Dezamagire sau descurajare datorate unui esec.

13. Gorse – Orz salbatic- Floarea sperantei,   Lipsa sperantei si disperare. Persoane care nu mai au dorinta sau energia de a se mai stradui.

Preocupare excesiva pentru bunastarea celorlalti: Vervain, Vine, Rock water, Beech, Chicory

31. Vervain – VerbinaFloarea insufletirii, Tensiune. Frustrare. Entuziasm exagerat pentru un motiv sau un ideal.

32. Vine – Vita de vieFloarea prestigiului, Dominator, inflexibil, solicitant, puternic.

27. Rock water  – Apa de izvorLeacul elasticitatii, Este singurul remediu care nu se prepara din flori.

3. Beech  – Fag comunFloarea tolerantei, Intoleranta si criticism. Remediu indicat pentru persoane care pretind precizie si ordine in viata lor, dar si in viata celor din jur.

8. Chicory  – CicoareFloarea maternitatii, Posesivitate. Santaj emotional. Atitudine dominatoare.

Preocupare insuficienta pentru prezent: Honeysuckle, Clematis, Wild Rose, Chestnut Bud, Olive, Mustard, White Chestnut

16. Honeysuckle  – CaprifoiFloarea trecutului, Nostalgie. Dor de casa sau de cineva drag.
9. Clematis  – Vita alba- Floarea realitatii, Minte absenta si visatoare. Lipsa interesului pentru prezent.

37. Wild Rose  – MacesFloarea bucuriei de a trai, Resemnare. Apatie. Lipsa motivatiei interioare si a bucuriei. “ Plictisitii” de viata, dar care nu se simt nefericiti din acest motiv. Adeseori se simt obositi, fara energie si sunt apatici.

7. Chestnut Bud – Mugure de castan salbatic- Floarea invatarii, Neputinta de a invata din greseli anterioare sau din experienta. Erori repetitive.

23. Olive  – MaslinFloarea reinnoirii, Oboseala, lipsa de energie. Covalescenta.

21. Mustard – Mustar salbaticFloarea luminii, Depresie profunda fara motiv cunoscut, care apare si dispare ca un nor.

35. White Chestnut – Castan albFloarea gandirii, Ganduri repetitive, nedorite, obsesive, care nu pot fi alungate. Ingrijorare excesiva.

Tratament pentru  Singuratate: Heather, Impatients, Water Violet

14. Heather – Iarba neagraFloarea identitatii, Ganduri si preocupari centrate pe propria persoana. Persoane care in general vorbesc mult, mai ales despre propriile probleme sau interese.
18. Impatients – SlabanogFloarea timpului, Nerabdare, iritabilitate. Se asteapta ca totul sa fie facut repede si fara piedici.

34. Water violet – Vioreaua de baltaFloarea comunicarii, Persoane calme, aparent mandre sau distante.

Sensibilitate excesiva la influente si idei: Walnut, Centaury, Agrimony, Holly

33. Walnut – NucTe ajuta pe lume, Protectie la schimbare sau influente exterioare.

4. Centaur – Tintaura –  Floarea servirii, Vointa slaba, serviabilitate excesiva.

1. Agrimony – Agrimonia sau Turtita mare Floarea sinceritatii, Ingrijorari, probleme si suferinta mentala ascunse in spatele unei infatisari vesele sau zambitoare.
15. Holly – IliceFloarea care deschide inima, Ura, invidie, gelozie, suspiciune, razbunare. De multe ori chiar persoanele cu preocupari spirituale au nevoie de acest remediu.

Dezamagire sau disperare: Larch, Elm, Oak, Crab Apple, Pine, Willow, Sweet Chestnut, Star of Bethelehem

19. Larch – LaritaFloarea sigurantei de sine, Lipsa de incredere in sine, sentiment de inferioritate

11. Elm  – UlmFloarea  raspunderii, Coplesit de responsabilitate. Persoane capabile, fiind leaderi innascuti, care la un moment dat se pot indoi de capacitatile lor.

22. Oak – StejarFloarea perseverentei, Epuizare. Persoana curajoasa, care continua sa se straduiasca sau sa munceasca depasindu-si fortele proprii.

10. Crab Apple  – Mar paduretFloarea purificarii, Sentiment de necuratenie. Preocupare obsesiva sau excesiva pentru detalii.

24. Pine – PinFloarea acceptarii de sine, Sentiment profund de vinovatie.

38. Willow – Salcia galbenaFloarea soartei, Resentiment ascuns. Amaraciune sufleteasca.Autocompatimire. Persoane care se plang, dand mereu vina pe altii pentru nefericirea lor.

30. Sweet Chestnut – Castan comestibilFloarea mantuirii, Disperare extrema, inima zdrobita.

 29. Star of Bethelehem – Steaua din Betleem/Balusca- Floarea consolarii, Soc, evenimente traumatice. Suferinta indelungata.

Aceste esente se pot comanda pe internet (sunt multe situri care le comercializeaza), dar cel mai bine cautati un consultant in remedii florale Bach pentru a primi cele mai potrivite indicatii. Personal sunt deschisa tuturor formelor de terapie si tratament.

sursa: internet

Terapia CranioSacrala

Terapia isi are radacinile in osteopatie, tratament descoperit în 1874 de Dr. Andrew Taylor Still.  După dr. Stiil  fluxul liber a lichidelor din ţesuturi – sângele, limfa, lichidele dintre celule – constituie esenţa sănătăţii. Tehnica craniosacrala a fost dezvoltată mai departe între anii 193O-194O de dr. Sutherland, discipol al dr Still. El a dovedit medical că lichidul cerebrospinal – care irigă creierul şi măduva – produs de măduva, are un puls ritmic. Acest puls ritmic poate fi simţit-palpat în orice os sau în orice ţesut. Acest puls numai atunci funcţioneză armonic şi neperturbat dacă oasele craniene au o anumită elasticitate şi pot urmări fazele de umplere şi de golire ale acestui lichid cerebrospinal.

Scopul terapiei este detensionarea suturilor dintre oasele craniene, a dura materului – a membranei legate de coloana vertebrală  precum şi a celorlalte ţesuturi şi membrane aferente. Şi toate acestea se fac prin atingere foarte fină. Pe de altă parte: corpul este constituit de o serie de muschi si ligamente, si de asemenea, de tesuturi de legatura care se dispun in jurul structurii scheletice, si sunt continute in membrana cutanata. Dezechilibrul produce contracturi in structura osteomusculara care la randul lor apoi produc o variatie a ritmului craniosacral.

Dr. Upledger a dezvoltat şi perfecţionat tehnicile terapiei CranioSacrale care este predată în programa Institutului Upledger, din anul 1985 la profesionişti din domeniul medicinei : osteopatie, doctori in medicină, psihiatri, dentişti, surori medicale, chiropractori, kineto-terapeuti, practicieni ai terapiilor prin masaj.

Terapia CranioSacrala este cea mai putin invaziva terapie dintre tehnicile medicinei manuale. Este o tehnica manuala care se petrece in camp energetic, avand efecte puternice si imediate, bazate pe date ştiinţifice.  Foarte cunoscuta pentru abilitatea sa de a trata durerea cronica si o mare varietate de probleme neurologice si neuromusculare, probleme ale ţesutului conjunctiv, precum si toate tipurile de dureri de cap, probleme de auz, vertij, probleme articulare, probleme ale sinusurilor, şi probleme de vedere. Terapia CranioSacrala este de asemenea, un instrument puternic pentru vindecarea corpului emoţional şi a reducerii stresului .

Terapia CranioSacrala este extrem de delicata şi extrem de puternica. Pacientii sunt de multe ori surprinsi de faptul ca desi sunt atinsi foarte usor simt impactul pe parcursul întregului lor corp. Uneori isi amintesc de trecut şi pot experimenta o eliberare emotionala.

Foarte eficienta in tratarea:

- Migrenelor si durerilor de cap

- Dureri musculare

- Febra

Tulburari ale sistemului nervos central

- Leziuni ale maduvei spinarii

- Scolioza

- Probleme de memorie

- Sindromul de oboseala cronica

- Depresie, anxietate, stres

- Dureri postperatorii

7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii

In cele ”7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii” cuprinse in cartea ”Psihoterapie Isihasta” aparuta la Editura Paralela 45 in 2009, maestrul Vasile Andru, ne aduce mai aproape de constientizarea importantei dintre minte, trup si spirit, mai aproape de vindecare, de liniste interioara si stare de bine.

”1. Starea de bine mintal grăbeşte refacerea fizică

Este regula numărul unu, şi toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental grăbeşte refacerea fizică… Sănătatea noastră este o funcţie a psihicului şi a gândirii pozitive. Omul este ceea ce gândeşte. O gândire care selectează afecte pozitiv, o gândire bazată pe mulţumire fermă va asigura o sănătate bună sau o recuperare rapidă. Aceasta se întâmplă deoarece trăim într-o lume în care pierdem adesea condiţia sănătăţii celei bune. Mulţumirea lăuntrică este garantul păstrării acestei stări.

Cum se poate dobândi mulţumirea? Mută mintea de la „veacul acesta“ şi mintea se va schimba. Întrebaţi-vă: suntem mulţumiţi? Există o relaţie între mulţumire şi inteligenţă, între mulţumire şi înţelegere. Dacă eşti tipul cerebral, întâi înţelegi lumea şi eşti mulţumit că lumea este ceea ce este. Dacă aparţii tipului intuitiv, afectiv, întâi îţi creezi starea de mulţumire, şi va urma înţelegerea. Depinde cărui tip mental îi aparţii. Dacă dominanta este intuitivă, atunci creează-ţi o stare de mulţumire; din ea va rezulta inteligenţa. Dacă dominanta este cerebrală, atunci înţelegerea creează mulţumire.

Este un fapt valabil şi în relaţia dintre doi oameni, doi soţi. V-aţi pus vreodată întrebarea de ce apar frecvent situaţii conflictuale între soţi? Pentru că nici unul nu înţelege natura celuilalt. De pildă, femeia trebuie înţeleasă din punct de vedere al dinamicii afective. Oscilând între închidere şi deschidere. Ca să se refacă afectiv, uneori femeia se închide, se retrage în sine, pare mâhnită. Bărbatul o vede închisă şi retrasă, şi atunci se gândeşte că sentimentele ei faţă de el s-au răcit. Dar acel bărbat nu înţelege că aşa-zisa răceală a femeii este o fază naturală prin care ea trebuie să treacă pentru a-şi reface comportamentul afectiv.

Dinamica masculină este alta, oscilând între fugă şi revenire. Ca să-şi refacă afectivitatea, bărbatul fuge. Iată de ce, atunci când vede un bărbat „fugind“, femeia n-ar trebui să se teamă că sentimentele lui faţă de ea s-au răcit; ea ar trebui să ştie că dinamica lui afectivă se reface prin fugă. Această idee nu trebuie înţeleasă eronat, cum că cei care fug au şi dreptate s-o facă. Fuga poate fi exprimată divers — un bărbat „fuge“ în cititul presei, e absent din casă. E şi asta o fugă. Sau „fuge“ să joace table cu vreun vecin. Sau „fuge“ la mănăstire, dacă este mai pios. Femeia trebuie să înţeleagă că bărbatul are, la un moment dat, nevoie să „fugă“. Înţelegerea faptului că asemenea stări sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte, conflicte care generează ulterior perturbări de personalitate ale membrilor familiei — fie localizate scurt, fie cu amprentă de durată aspra copiilor.

Psihologii au explicat deja că majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii noştri mai târziu sunt cauzate de conflictele din familie, petrecute în perioada copilăriei acestora. Aceasta este, deci, prima regulă: sănătatea este o consecinţă a binelui mental. Iar acest bine mental are la bază înţelegerea şi stare de mulţumire. Nu automulţumire, ci acea mulţumire care, la urma urmei, înseamnă înţelegere.

2. Nu considera boala ca o pedeapsă pentru păcate

Unii consideră boala ca fiind o pedeapsă pentru păcate: aceasta este o dovadă de slăbire psihică. Omul bolnav se reface mai greu când consideră că a fost bătut de Dumnezeu, şi că Atotputernicul i-a dat boala în chip de pedeapsă. Dar dacă boala nu este o pedeapsă pentru păcate, ce este atunci? Putem vorbi despre boală ca fiind o oprire de la păcat, o informaţie, o atenţionare că am încălcat o lege.

Într-o carte celebră, care se cheamă Călătorie înspre soare apune, personajul principal este o maimuţă. O maimuţă poznaşă, născută dintr-o piatră. Şi ea s-a dus să caute iniţierea. Un maestru a ajutat-o să obţină iniţierea şi, astfel, ea a devenit „egala cerului“, nemuritoare. Însă cu toate că era nemuritoare, maimuţa tot făcea pozne. Poate e şi situaţia omului: deşi dobândeşte atâta ştiinţă, sălbăticia din el nu dispare. Ei bine, ajungând această maimuţă, la un moment dat, în cer, face tărăboi printre sfinţi, răstoarnă nişte cazane unde se fierbea elixirul vieţii, strică nişte tocmeli… Sfinţii atunci se supără şi se plâng lui Dumnezeu că o maimuţă întoarce totul cu susul în jos. Şi atunci Dumnezeu îi spune lui Buddha: „Ia tu maimuţa asta, că e în India, e din ţara ta. Ia-o şi dă-i un leac să se astâmpere!“ Şi Buddha a luat atunci un cerculeţ de fier, l-a pus pe capul maimuţei şi l-a fixat bine, ca ea să nu-ş poată da jos, spunându-i: „De câte ori vei călca o lege divină, cercul te va strânge!“ Şi a venit maimuţa pe Pământ; cum făcea o poznă mare, cerculeţul o strângea şi atunci se cuminţea.

Iată deci că durerea ei de cap nu era o pedeapsă, ci o informaţie că a încălcat o lege sacră, o lege împotriva vieţii. Noi nu ştim că în realitate am încălcat o lege dacă ne-am corecta atitudinea şi n-am mai încălca legea, ne-ar lăsa durerea de cap, fără pastilă şi fără doctor. Iată deci că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de la păcat.

S-a pus adesea întrebarea: „De ce ne îmbolnăvim?“. Un răspuns ar fi că ne îmbolnăvim ca să ne amintim de Dumnezeu. Întotdeauna când suntem bolnavi ne amintim de Dumnezeu. Putem spune că de fapt, ne îmbolnăvim ca să ne smerim, ca să ne aducem aminte că suntem trecători. În afară de asta, de ce ne mai îmbolnăvim? Ne îmbolnăvim ca să smulgem tandreţe. În lumea aceasta în care toţi sunt grăbiţi, nimeni nu vrea, nu are timp ca să ne dea tandreţe. Atunci, inconştient, ce facem? Ne îmbolnăvim, ca să smulgem tandreţe, căldură. Le amintim celor din jur că ne datorează căldură, căci ei uită! Toţi datorăm ceva semenului.

3. Boala nu trebuie privită ca o catastrofă, ci ca un prilej de introspecţie, de linişte, de întrerupere a gândurilor

Definiţia păcatului o ştim. Păcatul sunt grijile şi încălcarea celor trei legi universale revelate. Dacă până acum nu ştiaţi foarte limpede ce înseamnă „păcat“, iată o definiţie ajutătoare. Păcat înseamnă să ai griji — dacă ai griji, ai păcate. Grijile ne împuţinează liniştea, împuţinează viaţa. „Rumegarea“ gândurilor slăbeşte omul. Boala prilejuieşte această întrerupere a grijilor; este o oprire forţată din „mecanica păcatului“, din mecanica vieţii păcătoase.  Există o a 11-a poruncă — noi ştim doar 10, pe care le-am interiorizat şi după care ne conducem. Porunca a 11-a apare ca un verset în Psalmul 45, sună aşa: „Opreşte-te şi cunoaşte!“ („Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu“ Ps. 45:10). Considerăm această frază ca porunca a 11-a.

Ştiţi că în Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! În afară de cele 10, cele mai importante, în primele 5 Cărţi ale lui Moise apar deci şi multe altele. Iar a 11-a ar fi „Opreşte-te şi cunoaşte!“. Nu poţi ajunge la cunoaştere din mers. Noi trebuie să descoperim oprirea spirituală. Opreşte-te şi citeşte Filocalia sau Patericul. Opreşte-te şi fă un minut de introspecţie. Introspecţie înseamnă liniştea interioară. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspecţia este doar linişte interioară.

Opreşte-te deci şi cunoaşte înălţimea ta spirituală, precum şi dimensiunea ta cea mare. Această a 11-a poruncă este încununarea celor 10 porunci cunoscute, după ce te-ai civilizat, când începi să-ţi descoperi dimensiunea metafizică. „OPRIREA“ este o practică. Ea a fost dezvoltată în Filocalia, care a propus „exerciţiul celor 6 opriri“. Acest „opreşte-te“ se poate referi şi la controlul celor 6 surse de agitaţie şi dezorganizare a personalităţii. Prima oprire este stabilitatea fizică: ea atrage după sine stabilitatea minţii şi lipsa grijilor. A doua oprire este oprirea de la păcat. A treia oprire este oprirea de la mâncarea care ne aprinde. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral — deci un îndemn de a te aduna cu oameni sporiţi, cu oameni cu preocupări înalte. Oprirea este stazis. În greceşte, stazis înseamnă exerciţiu spiritual, cum ar fi rugăciunea. Şi rugăciunea este tot oprire. Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire, de introspecţie.

Omul se îmbolnăveşte nu numai pentru că încalcă o lege, ci să-şi amintească de o lege sacră, şi să se schimbe…

4. Boala este un prilej de schimbare

Dacă vom privi boala din acest punct de vedere şi dacă nu ne vom mai teme de ea, vom constata că astfel ieşim mai repede din boală. După ce au fost bolnavi, mulţi oameni şi-au schimbat modul de a mânca, de a trăi, de a (con)vieţui.

5. Devii sănătos dacă îţi doreşti cu adevărat acest lucru

Asta înseamnă, întrucâtva, că mulţi sunt bolnavi pentru că, în inconştient, ei se lasă să fie bolnavi. Afirmaţia poate părea, la prima vedere, şocantă. Şi totuşi, ei sunt bolnavi, în primul rând, ca să-şi atragă un beneficiu nevrotic: vor să fie trataţi ca nişte copii. Când lupta vieţii ne copleşeşte, toţi simţim nevoia să fim trataţi precum copiii; atunci subconştientul „cheamă“ o boală. Dacă vrei cu adevărat să devii sănătos, devii sănătos.

6. Ajută-ţi subconştientul să grăbească vindecarea

Acest lucru este posibil: să-ţi ajuţi subconştientul. Este un proces care se petrece în stare de relaxare, într-o stare destinsă — mai ales dacă eşti bolnav. Relaxat, cu ochii închişi, repetă-ţi formule ale însănătoşirii. Cea mai curentă astfel de formulă este: „Mă simt din ce în ce mai bine, pe zi ce trece şi din toate punctele de vedere“; trebuie rostită la indicativ prezent, pentru că subconştientul nu cunoaşte alte timpuri verbale. Această formulă a fost folosită de dr. Emile Coué, care a vindecat, prin ea şi prin climat psihic spiritual, sute de cazuri. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de către rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul şi formaţiunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este slăbită structura noastră. Dacă această formulă este repetată de trei ori pe zi, în perioadele noastre de slăbire, timp de 21 de zile, admiţând că este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine întotdeauna o îmbunătăţire.

7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boală poate să fie un prag iniţiatic

Boala nu numai că îţi dă o informaţie despre viaţă, dar îţi poate crea şi condiţia unei schimbări mentale profunde, o trăire iniţiatică. Acestea sunt regulile restabilirii sănătăţii. Ajungem din nou la regula dintâi: starea de bine mental întreţine starea de bine fizic şi grăbeşte refacerea fizică. Cu cât vom supraveghea mai bine mentalul, cu atât vom stăpâni starea de sănătate. Omul ar trebui să ştie nu numai cum poate să îşi revină, cum să-şi restabilească sănătatea. El ar trebui să ştie câte ceva despre corelarea dintre greşeală şi boală — ce tip de greşeală naşte o categorie de boală — tocmai pentru a evita îmbolnăvirea. Asta trebuie reţinut: faptul că, sănătoşi fiind, putem să evităm o eventuală îmbolnăvire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi clădită prin autoimpunere şi prin purificare.

Predispoziţia noastră pentru boală vine din predispoziţia pe care o avem de a alege răul. Noi alegem răul. Dumnezeu nu vrea răul omului; omul alege răul. Omul alege răul pentru că este uneori neştiutor. Nu ştie exact ce este bine şi ce este rău. Alteori omul alege răul din constrângere. Este constrâns să îl aleagă. Constrângerea ţine de firea omului, de naşterea lui. Originea bolilor depăşeşte, adesea, puterea noastră de înţelegere.

Există 3 origini reperabile:
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai născut cu o povară în soartă. Nu eşti răspunzător de aceste boli, ele sunt nişte poveri. Te-ai născut cu ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute în perioada prenatală şi în copilărie. Dacă au existat conflicte puternice sau traume în acea perioadă, individul le va resimţi în tot timpul vieţii. Iată de ce copilăria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grijă.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, în limba greacă, înseamnă lege. Acestea sunt bolile despre care deja am vorbit, venite dintr-o încălcare a Legii revelate. Şi este palierul actual: cumul cotidian de erori.

Pe lângă toate acestea, la maturitate putem să observăm că în noi există o predispoziţie la îmbolnăvire în funcţie de anumite coordonate — două la număr. Adică: (1) ne îmbolnăvim pentru că suntem agresivi şi (2) ne îmbolnăvim pentru că ne simţim vinovaţi.
Agresivul şi vinovatul se îmbolnăvesc mai uşor. Neagresivul şi nevinovatul fac faţă multor condiţii grele fără să se îmbolnăvească; fac faţă şi mediilor contaminate fără să se îmbolnăvească. În privinţa agresivităţii, trebuie spus că de multe ori nici nu o conştientizăm. Vă ştiţi agresivi? Cu siguranţă nu!

Există printre cunoştinţele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biserică, este un bun închinător, un practicant al religiei. Cu toate aceste calităţi, femeia din preajma lui, prietena lui simţea lângă el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine să mă întrebe de ce se întâmplă acest lucru, de ce ea simte astfel. Dacă o priveai pe acea tânără cu un ochi care vede aura, constatai că în preajma bărbatului respectiv aura ei era perforată, zdrenţuită parcă. Concluzia este că bărbatul avea o agresivitate inconştientă, foarte puternică, care zdrenţuia aura partenerei sale. El s-a mirat atunci — de unde agresivitate, când se ştia pios, milostiv? Stând un pic de vorbă cu el, am aflat că mai fusese căsătorit, divorţase şi purta o ură înverşunată primei sale soţii. E lesne de înţeles că, în preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru că el se împotriveşte femeii în sine. Aflând acestea, bărbatul m-a întrebat ce-i de făcut. „Trebuie să-ţi rezolvi agresivitatea inconştientă“, i-am spus. În viaţa sa conştientă, el era bun, milostiv, însă inconştient era agresiv. El ştia că este bun ca pâinea lui Dumnezeu — făcea şi pomeni, punea lumânări la biserică — , nu agresiv.

„Cum să-mi dizolv agresivitatea inconştientă?“ m-a întrebat.
L-am sfătuit ca în fiecare zi, în rugăciunile sale, să o pomenească pe fosta lui soţie şi să ceară pentru ea putere, sănătate, gândire bună.
„Cum să cer aşa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot să mă rog pentru ea!“
„Acest nu pot trebuie să-l depăşeşti! Numai dacă te rogi pentru ea o să-ţi dizolvi agresivitatea inconştientă“.
„Dar nu merită…“, mi-a răspuns.
„Tocmai pentru că nu merită! Cu cât te rogi mai mult pentru ea, cu atât ea va înflori, acolo unde se află“.
„Dar nu merită să înflorească! Vreau să piară, să se usuce!“
„Iată, cred că ţi-ai conştientizat destul de bine de ce, când se află lângă tine, partenera are aura zdrenţuită!“, i-am zis eu atunci.
Ce se întâmplă când ai o aură zdrenţuită? Eşti vulnerabil. Poţi să iei foarte uşor o gripă sau o infecţie, de exemplu. În acelaşi timp, poţi resimţi influenţa negativă ce vine dinspre o anumită persoană, sau pur şi simplu din câmpurile din jurul nostru (din care, când suntem sănătoşi, selectăm numai pozitivitatea). Revenind, pot să vă spun că acel pacient a reuşit până la urmă să se vindece, să se roage cu bucurie pentru acea „scorpie“. În cele din urmă a început să vadă că nu era chiar aşa de scorpie cum credea el, şi că numai încărcătura lui de ură o făcea pe fosta lui soţie să pară atât de rea.

O doză de agresivitate inconştientă avem cu toţii, să ştiţi. Ne naştem cu ea. Ea este baza complexului Cain. Inconştient, vrei să-l elimini pe semenul tău. Omul se simte bine dacă elimină un om. Subconştientul se simte bine când lichidează pe cineva, când extermină. Ce înseamnă acest lucru? Să ne gândim la serviciu, de exemplu. Toţi colegii îţi par răi şi urâcioşi. Te-ai simţi bine dacă ai reuşi zilnic să elimini câte unul… Inconştient, deci, purtăm în noi complexul Cain — unii mai puternic, alţii mai slab. Cert este că acest complex produce în noi o anumită vulnerabilitate. Cum dispare agresivitatea inconştientă? La modul practic, această agresivitate dispare mâncând mai des verdeţuri. E un lucru la îndemâna noastră. Dacă mănânci verdeţuri, descreşte agresivitatea inconştientă — foarte simplu. E una dintre cele 6 opriri: oprirea de la hrana care aprinde simţurile, care aprinde agresivitatea. Noi nu ne dăm seama, mâncăm asemenea hrană spre împuţinarea vieţii noastre şi spre urâţirea ei.

Dar mai ales terapia iertării şi ofranda remediază agresivitatea inconştientă. „Împacă-te cu aproapele tău… cu fratele tău, cu pârâşul tău“. (Matei 5:23-25). Dacă ai o aversiune faţă de cineva, atunci la rugăciune evocă-i faţa senină şi „dăruieşte-i“ mental: pace, sănătate şi Har. Agresivitatea inconştientă se împarte şi ea în 3 categorii: împotriva ta, împotriva semenului tău şi împotriva spaţiului în care trăieşti. Conflictul psihic cu spaţiul predispune la boli de piele, dar şi la dizarmonii nervoase.

Cei agresivi împotriva lor înşişi sunt foarte mulţi. Poate tu crezi despre tine că eşti blând. Adesea cei blânzi îi iartă pe toţi ceilalţi şi se atacă pe ei înşişi. Asta este o agresivitate împotriva ta. Să nu spui niciodată: „Nu merit să trăiesc“. Această agresivitate naşte predispoziţii maladive în zona bazală, a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la această atitudine, de la această auto-depreciere, de la această auto-ieftinire a femeii. Dacă aveţi probleme în zona bazală, la aparatul uretral, să ştiţi deci, că prima măsură pe care trebuie s-o luaţi este să vă schimbaţi atitudinea faţă de voi. Orice altă depreciere naşte aici vulnerabilitate.”

Multumesc, Vasile Andru

Linistea interioara

Linistea interioara apartine Eului Superior. Este destul de cunoscut faptul ca filosofia orientala recunoaste omul ca fiind compus din doua Eu-ri. Un Eu Inferior si un Eu Superior (care are diferite denumiri in diferite scoli filosofice: Supraeu, Atman, etc).  Eul Superior este acea “scanteie divina” din noi. Eul Superior nu moare. Atunci cand omul moare, se distruge corpul fizic, corpul energetic, etc… dar Eul Superior ramane “invelit” in alte corpuri subtile si, mai apoi, se va reincarna intr-un alt corp fizic.

Eul inferior este o suma de concepte si principii de viata pe care le-am invatat si acumulat in aceasta viata, de la nastere si pana in prezent. Eul inferior este o “constructie” a mediului social in care ne-am nascut. Mai bine zis este amprenta mediului social asupra noastra, asupra fiintei noastre.

Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie, mai intai, sa ne “distrugem” Eul inferior. Trebuie sa facem abstractie de Eul inferior, dar trebuie sa-l “neglijam” intr-un mod foarte categoric. De aceea, am folosit mai sus termenul de “distrus”. Nu putem sa ajungem la Eul Superior atata vreme cat “suntem condusi” de Eul inferior, atata vreme cat ne ghidam viata conform cu obiceiurile societatii in care ne-am nascut. Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie sa-i dam ascultare. El “ne cheama spre el”, ne ajuta sa-l cunoastem, vrea sa-l cunoastem si ne da in acest sens niste “instructiuni” cum putem ajunge la el. Dar, din pacate, aceste instructiuni sunt in mare contradictie cu practicile si obiceiurile societatii in care traim. Nu este un test din partea Eului Superior sa vada daca “meritam” acest lucru. Este singura cale de a ajunge acolo. Sa incercam un exemplu. Vrem sa ajungem pe creasta unui munte (am auzit noi ca acolo este foarte frumos). Ne interesam, si aflam ca pentru aceasta ar fi vreo 3-4 posibilitati: anumite cai de acces. Dar toate aceste cai de acces presupun un urcus pe jos, presupune “sa urcam muntele”. Ei bine… urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune: “Eu nu pot sa urc, este prea greu pentru mine…” Unii vor abandona definitiv ideea de a ajunge pe crestele muntelui. Altii nu vor abandona ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara. Unii vor astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cand te plimbi pe esplanada. Vor astepta degeaba, o astfel de cale nu exista. Pentru a ajunge pe creasta muntelui trebuie “sa urci la deal”, nu poti sa te plimbi. Si asta, nu din cauza ca nu vrea muntele sa ajungi pe crestele lui, ci pentru ca acestea sunt singurele cai de acces.

Dar era vorba de linistea interioara, nu de Eul Superior. Da, dar la linistea interioara poti ajunge numai prin cunoasterea Eului Superior. Linistea interioara este un scop, iar cunoasterea Eului Superior este mijlocul prin care putem dobandi linistea interioara. Asa cum nu putem ajunge pe crestele muntelui decat daca “urcam la deal”, asa nu vom putea ajunge la linistea interioara decat daca ne vom cunoaste Eul Superior.

Prin intermediul anumitor tehnici psihice putem atinge linistea interioara pentru catva timp, o putem gusta. Dar numai prin cunoasterea Eului Superior putem face din linistea interioara o prezenta permanenta in fiinta noastra.

De unde vine linistea interioara? Vine din “straturile” cele mai profunde ale subconstientului nostru. Vine din noi, din adevaratul nostru EU. Linistea este permanent prezenta in fiinta noastra, dar noi nu avem timp sa o observam. Desigur, am vrea sa dobandim linistea interioara, dar sa nu “urcam la deal”. Nu se poate. Atata vreme cat mintea noastra, constientul nostru este acaparat de dorintele noastre pamantesti, nu vom putea gusta linistea interioara. Nu o putem gusta pentru ca nu avem timp pentru asta.

Deci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru asta. Sa ne smulgem 10-20-30 minute pe zi (de preferat dimineata) din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim aceasta liniste. Este de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu este “parazitat” de activitatea din timpul zilei. Cu alte cuvinte suntem odihniti si cu mintea limpede.

Va propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cand aveti o perioada de timp liber…  Sa presupunem ca v-ati intalnit cu pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca 3 dorinte…. dar numai 3…. si dupa aceea dispare. Intr-un astfel de moment ii puteti raspunde rapid: o masina, o casa, o femeie/un barbat ca sotie/sot. Si gata… s-au dus cele 3 dorinte. Va duceti acasa, va suiti in masina si faceti o plimbare cu femeia/barbatul visurilor voastre. Ramaneti fara benzina. Ptiu!!! ghinion…. nu mai aveti bani… de ce nu ati cerut pestisorului bani… da, dar ar fi trebuit sa renuntati la una din celelalte dorinte…. la care?

Timpul trece si odata cu batranetea va ganditi sa va retrageti la munte, v-ati saturat de aglomeratia orasului. Daca stiati ii cereati pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti vinde pe cea pe care o aveti si sa luati alta, la munte…, dar pe langa muntele care va place nu sunt case… sunt numai niste colibe… Ati prins ideea… pestisorul va asteapta sa gasiti cele 3 dorinte “definitive” ale vietii voastre. Acele dorinte pe care nu veti regreta ca le-ati avut la un moment dat si pe care le puteti inlocui cu altele.

Cati dintre noi, ca prima dorinta ar spune: “Linistea interioara”? Stiti cand sunteti cel mai aproape de “linistea interioara”? Cand, la intrebarea pestisorului, veti raspunde: “Linistea interioara… apoi…. aaa …. stai sa ma mai gandesc…. casa, masina”. Veti fi aproape de linistea interioara atunci cand o doriti din “toti porii fiintei dvs.”. Daca o doriti asa ca…. “E buna si ea la ceva…”, sunteti foarte departe de a atinge linistea interioara.

Iata ca am dat raspuns si la cea de a 3-a intrebare. Cand vom avea “linistea interioara”? Atunci cand o doriti “din tot sufletul”. Pana atunci puteti gusta din ea, dar nu o puteti permanentiza in fiinta dvs. Dar aceasta dorinta de a dobandi linistea interioara este doar o conditie necesara nu si suficienta. Simpla dorinta de a avea liniste… nu ne aduce liniste. Pentru asta trebuie sa “muncim cu noi”. Trebuie sa urcam la deal.

Vorbeam la inceput de o “distrugere” a Eului inferior. Aceasta distrugere este mentionata in diverse religii sau cai spirituale, numai ca ea este pomenita sub diverse denumiri, dar este vorba despre acelasi lucru. In crestinism, Iisus a vorbit despre a doua nastere… Oare nu la acest fenomen se referea? Sa abandonezi, sa omori vechiul sistem de valori cladit in tine de societate si sa-ti recladesti altul, pe alte baze. Pe baza Eului Superior. Pe niste baze solide, care nu dispar odata cu moartea corpului fizic. In unele cai spirituale se vorbeste de o “abandonare totala in fata divinului”. Oare nu tot asta inseamna? Sa-ti abandonezi dorintele tale, dorintele constientului tau si sa percepi intru totul pe cele divine? R. Stanciulescu

Echilibrul Yin – Yang (II)

Yin și Yang sunt două concepte care își au originea în filosofia si metafizica chineza. Aceste concepte reprezintă forțele primordiale și complementare ce compun universul și toate componentele acestuia.

Yin “loc întunecos, pantă (deal) nordică, mal (râu) sudic; noros, sumbru” este elementul întunecat; el este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, și corespunde nopții.

Yang; “loc însorit, pantă (deal) sudic, mal (râu) nordic; strălucire solară” este elementul luminos; este fericit, plin de vitalitate, activ, strălucitor, masculin și corespunde zilei. Yin este adeseori simbolizat de apa și de pamant timp ce Yang este simbolizat de foc și vant.

Atîta vreme cît vom persista în a separa yin și yang nu putem spera să atingem echilibrul. Dacă cineva vrea să ajungă undeva cu bicicleta nu va putea să împingă ambele pedale concomitent căci va rămîne pe loc. Pentru a avansa trebuie să împingă o pedală și să o elibereze pe cealaltă, simultan. Mișcarea completă constă în împingere/eliberare. Împingerea este urmarea eliberării și fiecare dintre ele devine, respectiv, cauza celeilalte.

“Yin-ul şi Yang-ul reprezintã principiul Cerului şi al Pãmântului, marea structurã a orice existã, pãrinţii schimbãrii, rãdãcina şi începutul vieţii şi al morţii”. Aceasta este legea generalã a modului în care este alcãtuitã lumea 3 D.  “Yin – Yang reflectã toate formele şi caracteristicile existente în Univers”. Yin-ul şi Yang-ul au fost privite ca nişte simboluri, având capacitatea de a cuprinde foarte multe aspecte ale lucrurilor, fãrã a le descrie în mod explicit. Tot ceea ce existã poate fi privit prin cele douã aspecte ale sale: ziua şi noaptea, mişcarea şi repaosul, cãldura şi frigul, bãrbatul şi femeia, exterior şi interior, ş.a.m.d.

Yin-ul şi Yang-ul reprezintã o modalitate de a înţelege, de a cunoaşte existenţa. Teoria despre Yin – Yang ne descrie lumea în dinamica sa. Ea pune accent pe continua transformare şi pe necesitatea de a înţelege modul în care sunt guvernate transformãrile. Existenţa este perceputã ca o continuã transformare iar înţelepciunea constã în sesizarea modului în care se succed diferitele stãri şi nu în menţinerea lor.

Teoria Yin – Yang defineşte Yin-ul şi Yang-ul prin caracteristicile lor:  Natura de bazã a Yin-ului este asemenea apei, iar cea a Yang-ului este asemuitã focului. YIN – ceea ce ţine de interior, ceea ce este nemişcat, ascuns vederii, aflat în stare latentã, ceea ce coboarã;  YANG – ceea ce ţine de exterior, ceea ce este în mişcare, ceea ce se manifestã, ceea ce ascensioneazã.

In trecut Luna simboliza Yin-ul, iar Soarele Yang-ul. Femeia este Yin, bãrbatul este Yang, pãmântul este Yin, cerul este Yang.  Tot ceea ce este întunecat, ascuns vederii, ceea ce coboarã, ceea ce conţine, ceea ce se aflã în stare latentã, receptivitatea, toate acestea au caracter Yin. In schimb, ceea ce este luminos, aflat în exterior, ceea ce urcã, ceea ce este conţinut, ceea ce se manifestã, agresivitatea, ei bine, tot ce corespunde lucrurilor cu aceste trãsãturi are caracter Yang. [Read more...]

Echilibrarea Yin – Yang la nivelul organelor interne (I)

Organ Yin – Organ Yang

rinichi – vezica urinara
ficat – vezica biliara
inima – intestin subtire
splina – stomac
plamini – intestin gros

Organele Yin sunt cele care detin energie, iar organele Yang sunt cele care transporta energia. De aceea este necesar ca in interiorul organelor Yin sa fie suficienta energie, iar organele Yang sa poata deplasa aceasta energie. In situatia in care dintr-un motiv sau altul organul Yang nu primeste energie, functionarea sa va fi foarte slaba. De exemplu, daca intestinul gros are insuficienta energetica atunci functia sa de eliminare va fi deficitara, aparind constipatia. Pentru remedierea acestei probleme este necesar ca la nivelul plaminilor sa fie suficienta energie si aceasta energie sa poata fi deplasata catre intestinul gros. In acest mod, apare echilibrarea dintre organele Yin si cele Yang.

Tehnica urmatoare recurge tocmai la deplasarea energiei intre organele pereche Yin – Yang, echilibrindu-le energetic.

Pozitia de exersare: Tehnica se executa in pozitia sezind, trunchiul este drept, barbia este usor retrasa spre interior (nu lasati capul sa cada in fata), virful capului este indreptat in sus. Talpile stau in intregime pe sol si sunt departate la o distanta egala cu latimea umerilor, unghiul dintre coapse si gambe este de 90 de grade. Palmele stau sprijinite pe genunchi, centrul palmelor este indreptat in sus (persoanele care au hipertensiune arteriala sau care au probleme cu inima vor tine palmele cu centrul indreptat in jos), virful limbii in cerul gurii, fruntea este destinsa, pe fata apare un usor suris. Inchideti usor-usor ochii, indreptati-va atentia catre interiorul corpului.

Executia tehnicii:
1) In exersare porniti de la relaxarea corpului. Inspirati si expirati profund de citeva ori, dupa care relaxati capul, relaxati gitul, relaxati umerii, bratele, coatele, antebratele, articulatiile palmelor, palmele, degetele. Relaxati pieptul, abdomenul, spatele, zona taliei. Relaxati fesierii, coapsele, genunchii, gambele, gleznele, talpile, degetele. Relaxati interiorul corpului, organele interne (este suficient sa va ginditi la faptul ca interiorul corpului este relaxat, organele interne sunt relaxate), relaxati vasele de sange.
2) Atentia se muta asupra rinichilor. Aspirati initial energie in interiorul rinichilor (va ginditi ca energia Universului vine din toate directiile si patrunde asemenea unui abur in interiorul rinichilor – va ganditi in acest mod cel putin citeva minute) si apoi recurgeti la cultivarea energiei in interiorul rinichilor (pentru a cultiva energia este suficient sa contemplati zona respectiva: acolo unde se duce atentia se va duce si energia). Ginditi-va la un pariias ce curge continuu prin acea zona. Puteti de asemenea sa va imaginati apa unei cascade cazind prin interiorul rinichilor. Mutati energia din rinichi prin uretere catre vezica urinara, apoi aduceti energia din vezica urinara din nou de-a lungul ureterelor pentru a ajunge in zona rinichilor. Repetati de mai multe ori aceasta deplasare a energiei.
3) Mutati atentia asupra ficatului. Aspirati energie in interiorul ficatului (asemenea unui abur venind din toate directiile) si apoi cultivati energia in aceeasi zona. Ganditi-va la o padure plina de verdeata, la copaci de cit mai multe feluri, cu frunzisul foarte bogat. Contemplati felul in care copacii cresc din ce in ce mai mult, cum trunchiul lor devine din ce in ce mai gros, frunzisul devine din ce in ce mai bogat, padurea creste din ce in ce mai mult. Mutati energia din ficat catre vezica biliara, apoi aduceti energia din vezica biliara din nou in zona ficatului. Se repeta de mai multe ori acest proces. [Read more...]

Activarea Filtrului Divin

Nenumarate mesaje, carti , documentare. meditatii, precum si multe alte informatii sosesc zilnic in casuta ta de email si nu stii care sunt esentiale evolutiei tale spirituale si care contin adevarul divin.  Radiestezia ne ajuta sa verificam adevarul divin dar si activarea Filtrului Divin.

“Te rog Sfanta Treime, Iisuse Hristoase, Sfanta Fecioara Maria, sa ma ajutati, sa fiti alaturi de mine permanent. Va rog ca, absolut tot ceea ce primesc sub forma de informatii si energii, sa primesc doar daca sunt benefice pentru Binele Meu Suprem, si numai prin filtrul vostru divin. Afirm si accept, ca acest Filtru Divin sa se activeze acum, in acest moment, in toate structurile mele, in toate corpurile mele si in intreaga mea fiinta, si sa aibe caracter permanent. Faca-se Voia Ta Doamne spre Binele Meu Suprem! Amin !!!”

Copacul, energie pura

Juramantul copacilor de a-i proteja pe oameni

Legenda spune ca atunci cind Iisus Hristos pe cruce fiind si-a dat ultima suflare, tot ceea ce era viu a frematat. In acel moment, copacii au facut un juramint: sa planga, sa sufere dupa Iisus si sa le slujeasca oamenilor dandu-le energie purificata. Pana in zilele noastre, copacii ne dau energia lor. Noi primim de la verdele care ne inconjoara nu numai oxigen, ci fara sa ne dam seama ne folosim de el ca de un prim ajutor in cazul caderilor energetice. Simtind slabiciune, instinctiv ne rezemam spatele de un copac si ne refacem fortele.

Unii dintre copaci stiu sa dea energie omului – acestia se numesc donori, iar altii, dimpotriva, iau energia, de aceea si actioneaza in alt fel: calmeaza si dau putere, vindeca si usureaza durerile. Alaturi de horoscopul stelar, exista si asa-numitul horoscop al druizilor, unde fiecarui om, in functie de data de nastere, ii corespunde un copac.

La diferite specii de arbori exista perioade anumite de liniste si de trezie din punct de vedere al energiei. Iarna potentialul energetic scade pina la 50-70 la suta la copacii carora le cad frunzele, iar la cei care sunt tot timpul verzi scade pina la 15-25 la suta.

In medicina populara se vorbeste foarte mult despre dendroterapie sau vindecarea bolilor cu ajutorul copacilor. In secolul nostru nu este simplu sa iti gasesti timp pentru o plimbare prin padure, iar principiul de baza al fiecarei terapii, se stie, este regularitatea procedurilor intreprinse.

Hranirea corpului cu energie

Forta magica le-a fost atribuita copacilor din cele mai vechi timpuri. La vechii egipteni erau raspindite amuletele din lemn, care erau purtate la git si ii protejau pe stapani de nenorociri. Se considera ca diferite tipuri de arbori au proprietati energetice diferite: hranesc corpul cu energie, inlatura inflamarile, contribuie la aparitia sentimentelor reciproce, protejeaza.

Trebuie sa mergeti la copacul dumneavoastra nu la intimplare, ci in mod regulat. Daca ati ajuns la un copac care va da energie, procesul de comunicare cu el trebuie sa continue 10-15 minute. Daca ati ajuns la un copac care poate sa va stoarca energia care nu va este folositoare, intilnirea se limiteaza la 1-2 minute. Fiecare specie de copac are proprietatile sale terapeutice.

De darul minunat al interdependentei dintre copac si om stiau sa se foloseasca stramosii nostri indepartati. In fiecare localitate, langa fiecare locuinta existau paduri sfinte sau copaci separati. La ei mergeau oamenii atunci cind aveau probleme si aproape de fiecare data gaseau ajutor.

Taietura intr-un copac il vindeca pe copil in trecut

Iata cum descrie cercetatorul francez Jacques Bross unul dintre obiceiurile care usurau suferintele si stabileau legatura intre om si copac: Pentru a vindeca un copil bolnav, acesta era purtat gol de trei ori printr-o sectiune facuta intr-un copac viu… Ritualul era facut la rasaritul soarelui, atunci cand copacul are mai multa putere. Copilul lua energie de la copac, iar copacul ii lua boala copilului. Dupa aceasta ceremonie, taietura din copac era legata si unsa cu argila. Astfel a aparut apropierea care a continuat multi ani intre om si copac.

In multe tari din lume, in ziua nasterii unui copil se sadea un copac, care devenea protectorul micutului, il apara si ii dadea o parte din fortele sale vitale. Locuitorii Germaniei, in trecut, in cinstea nasterii unui baiat sadeau un mar, iar in cinstea unei fete – un par. In Rusia, cand pe lume venea un baiat se sadea un stejar, iar atunci cind aparea o fata – un pin sau un mesteacan. Fiecare mergea la copacul sau pentru tamaduire.

Pentru a primi ajutor, trebuia stabilit un contact cu copacul, trebuia sa ii fie adus un cadou, sa se discute cu el, sa i se ceara ajutor, iar dupa aceea sa i se multumeasca. Se considera ca daca omul sta de citeva ori rezemat de copac cu spatele sau cu capul, acesta va lua asupra sa boala sau nenorocirea.

Ce inseamna toate acestea? Niste mijloace de descantat fara sens, capabile doar sa ii amageasca pe parinti? Cum ii poate ajuta unui bolnav o taietura intr-un copac viu? Poate exista o explicatie logica a acestui fapt? [Read more...]

Ajutor pentru suflet

”Bucuria ne ridica. Bucuria ne deschide. Este un sentiment elevat. Bucuria ne face sa mergem mai departe, ne da aripi. Bucuria se misca si-i prinde si pe altii. Cantam cu bucurie. Bucuria ne face sa vrem sa ne miscam. Ii luam pe altii de maini si incepem sa dansam cu ei, sa dansam intr-o maniera plina de bucurie.

Bucuria e prietenoasa cu altii. Ne bucuram mult de ceva sau de ceilalti. Bucuria sclipeste si ne face sa stralucim. Straluceste din ochii nostri pe fetele noastre. Toata bucuria este o bucurie a trairii. Se naste dintr-o viata plina si o fericire completa. Astfel ne ia cu ea pe toti. Pe langa aceasta bucurie orientata spre exterior, experimentam de asemenea bucuria calma. De exemplu, cand ne bucuram de altii, ne bucuram de ei asa cum sunt. Astfel parintii se bucura de copiii lor. Astfel ne bucuram de succes, cand am reusit sa facem ceva foarte bine.

Bucuria este incununarea intelepciunii.. Radiaza pe o fata blanda si merge mana in mana cu iubirea. Este partenera iubirii care este in acord cu a permite, partenera iubirii care lasa viata sa fie si tot ceea ce creste isi urmeaza cursul. E in armonie cu acesta. A lasat in urma mari sperante si ambitii, pentru ca este completa.  Aceasta iubire este bogata.

Unde viata are succes, iubirea are succes. Mai intai de toate iubirea dintre parinti, ca barbat si femeie. Aceasta iubire a fost inceputul vietii noastre. Poate fi ceva mai maret decat aceasta iubire? Luand in considerare ce iese din asta, poate aduce lumii ceva mai minunat decat un copil? Se vede in aceasta relatie aceeasi putere creatoare, prin care un spirit etern a creat lumea spunand: “Sa fie viata”. Cand am fost conceputi si am inceput sa crestem prin iubirea lor, nu au spus parintii nostri impreuna cu Dumnezeu “Sa fie viata”, cu iubirea lor? Nu a fost la fel de puternic ca atunci cand Dumnezeu a spus:” Sa fac omul dupa chipul si asemanarea mea”?

Dupa ce imagine a creat Dumnezeu primul om? In biblie spune:” I-a creat ca sot si sotie”. De ce i-a creat ca sot si sotie? Fiind sot si sotie, ei il vad pe Dumnezeu iubitor la munca in ei insisi, continuandu-I creatia in concordanta cu imaginea Sa, prin iubirea lor ei creeaza soti si sotii noi, ca baieti si fete, pentru ca si ei mai tarziu sa creeze viata ca sot si sotie dupa chipul lui Dumnezeu.

Ce a spus Dumnezeu cand l-a creat pe barbat ca si capodopera a creatiei Sale? El a spus: ”Este foarte bine”. Intrebarea este: Onoram maretia iubirii parintilor nostri ca varf al creatiei si ca si scop al creatiei? Stam in fata lor asa cum stam in fata lui Dumnezeu? Cu aceeasi devotiune? Ne onoram si iubim parintii cu aceeasi devotiune ca pe Dumnezeu?

Unde in alta parte se reveleaza iubirea si maretia lui Dumnezeu mai puternic decat in iubirea parintilor nostri, prin intermediul careia ei au devenit parintii nostri?

Unde incepe iubirea noastra atunci? Acolo unde a inceput viata noastra: cu iubirea parintilor nostri, unul pentru altul si pentru noi si cu iubirea noastra pentru ei ca si parinti, ca raspunsul nostru la iubirea lor.

Am raspuns oare noi cu adevarat maretiei iubirii parintilor nostri, din adancul sufletului nostru? Am constientizat cu adevarat ce consecinte are asta pentru noi si pentru ei, in toata complexitatea situatiei, pentru tot restul vietii noastre? Si daca da, cum altfel ii putem iubi si cum putem trai?

Trebuie sa luam in considerare ca femeile duc o viata mai grea decat barbatii, datorita destinului lor si a rolului pe care il joaca in viata. Astfel unele fiice evita sa fie femei. Ele prefera sa intre in sfera tatalui lor, mai degraba decat sa ramana in sfera mamei lor. Dar singura sansa pe care o are o fata sa devina femeie este sa se miste in sfera mamei ei. Si asta se intampla cand isi respecta si onoreaza mama. Atunci cand cateva generatii sunt incluse intr-o constelatie, o femeie castiga putere prin puterea femeilor din spatele ei – de la mama ei, de la bunice, strabunice si asa mai departe. O femeie este de asemenea mult mai atractiva pentru sotul ei cand el simte aceasta putere feminina in ea. Putem vedea asta foarte clar.

Acelasi lucru este valabil si in cazul barbatilor. Deseori barbatii nu sunt respectati atunci cand se comporta ca si cum ar fi superiori celorlalti, cand se uita in jos la ei. Un barbat poate castiga putere masculina prin a sti ca il are pe tatal sau in spate si in spatele tatalui pe bunici si strabunici.  Atunci el poate renunta la atitudinea sa superioara fata de tatal sau si de altii.” Bert Hellinger [Read more...]

O noua grupa de Reiki

Din 20 octombrie 2011, incep o noua serie de seminarii pentru o noua grupa de Reiki. Aceste seminarii sunt destinate celor ce sunt la inceput de drum, doresc sa aprofundeze tehnica Reiki si au nevoie de indrumare spirituala.

Reiki vine la noi prin harul lui Dumnezeu si acesta este acelasi har care ne vindeca si favorizeaza cresterea noastra personala. Cu toate acestea, dezvoltarea nu are loc in mod automat. Reiki respecta vointa noastra libera.

Reiki este calea vindecarii noastre si poate fi un mod minunat de a trai. Se creeaza o noua atitudine care este in întregime pozitiva si aduce cu ea capacitatea de a rezolva multe probleme pe care nu le-am fi crezut posibile.

Reiki este o noua constiinta si intr-un timp scurt va deveni o stare normala pentru majoritatea oamenilor de pe Pamant. Acest aspect inalt al constiintei a trecut prin mai multe nume si nu se limiteaza la religia crestina, ea este disponibila pentru membrii tuturor religiilor si cailor spirituale care duc catre Dumnezeu.

Locurile sunt limitate. Locatia seminariilor Str Academiei 35-37, sector 1. In fiecare Joi de la 18.30 – 21.00. Cost participare seminarii 30 lei. Pentru initiere va puteti programa la 0731 771 555 inaintea inceperii seminariilor.

Mai multe detalii despre Reiki (click aici)

Infolight SRL, CUI 28540361, J40/6397/2011, RO16RNCB0285122216070001 BCR Unic Bucuresti.

Acest site functioneaza sub incidenta Drepturilor de Autor.
Toate drepturile rezervate Karyn Maria Lombrea.